Actul normativ maghiar din toamna anului 1917 prin care erau restricționate tranzacțiile imobiliare în Ardeal în numele "interesului public" își găsește ecou peste timp în discuțiile și tentativele de legiferare din România zilelor noastre, care au în centru îngrijorarea cu privire la ponderea tot mai mare a terenurilor deținute de străini în totalul fondului funciar al României.
La doar o săptămână după Proclamația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, în mai multe localități din Ardealul eliberat de sub Imperiul Austro-Ungar au avut loc alegeri de primari la care au votat și femeile. Oficial, femeilor din România le-au fost recunoscute pentru prima dată drepturile electorale printr-o lege adoptată peste mai mult de 10 ani, în 1929.
În 1919, tonul este schimbat la 180 de grade: "Nu se plătesc dările! Un lucru pe care nu-l înțelegem, dar ni se spune că așa este. Își înțeleg rău interesele proprii și nu au deloc în vedere interesele noului stat, care acum este cu adevărat al nostru, aceia cari nu-și achită dările. Facem apel la băncile noastre cari vin în legătură cu satele să îndemne pe oameni a-și face această datorință față de stat".